miercuri, 14 august 2019

Nu le consider miracole

    Aici în Stațiunea Balneoclimaterică lume și lume. Astăzi într-o discuție subiectul numărul 1 a însemnat că românii pleacă. După o serie de discuții, de ce, pentru ce, unde se duc, ce fac și câți se întorc? Am ascultat o sumedenie de răspunsuri și, o sumedenie de lamentații care nu se mai opreau și chiar riscau să intre în penibil. Pe malul acestora intru în subiect și spun că apreciez românii care pleacă, se școlesc și se reântorc așa cum au făcut odată cei care s-au întors de la studii din Franța, Austria, Germania și au înființat Academia Mihăileană...dar și cei care se întorc astăzi și încearcă să facă ceva și pentru români dacă vor cu tot dinadinsul să dea o rezistență acestor mediocrii politicieni...Au urmat alte discuții, unele pro, altele contra, iar câțiva curioși mă provoacă și tot mă provoacă, eu le răspund cu nonșalanță altfel decât direcția înspre lamentații, până când cineva cu-n ton mai ridicat mă întreabă:
-  Dar Dumneata ce ai făcut pentru România de tot duci discuțiile în această direcție?
-  Dacă Dumneavoastră ați ridicat și tonul înseamnă că chiar vă interesează și răspunsul.
-  Eh, nu-i vorba de ton că poate așa-i vorba Dumnealui, sare un alt participant la discuții, hm, cu-n ton blând și cu-n zâmbet într-un colț de gură, zice: dacă ai făcut ceva pentru România sune-ne și nouă, hă, hă, hă.
- Dacă doriți, am să încep cu cele 20 de volume scrise, dăruite României. Voi continua cu munca voluntară și valoarea materială depusă pentru aducerea acasă, pe un Monument, a multimedaliatului erou-monah Iorgu Cosma, cel care s-a luptat precum un leu pe câmpiile Bulgariei în Războiul de Independență. Monument ce se află înălțat în curtea Școlii Gimnaziale Ursoaia.
După 4 ani, revoltat  că nimeni nu s-a mai ocupat să continuie cu ceva în acest sat, unde majoritatea spuneau că nu se va putea face ceva vreodată, am transformat casa părintească într-o Casă de Cultură și nu numai, aici am înființat și Cenaclul celor 7 arte „Ștefan Bârsănescu”.
Să nu credeți că doar atât! Am construit și un minimonument numit „Uscând o lacrimă”, pentru bunicul erou în Primul Război Mondial, căruia îi port numele, dar și fiului său, medaliat în cel de al Doilea Război Mondial, tatăl meu.
Sunt multe de adăugat: 
* Inițiativa de-a înființa și de-a conduce revista „Uscând o lacrimă” ori inițiativa înființării foii literare...„Poarta amintirilor”.
* Inițiativa de-a aduce pe harta Buzăului o filială a Ligii Scriitorilor și, faptele continuă dar, să nu vă plictisesc, mă opresc.
- Faptele acestea, dacă sunt, pot fi numite miracole. E prea mult pentru un pensionar.
- Ele sunt cu adevărat.
- Ăăă...miracole...miracole....
Nu, nu-s miracole, sunt doar preocupările unui pensionar care nu are vreo datorie la cineva.

duminică, 12 mai 2019

Un volum autobiografic


  Cartea de debut a profesorului Ion Cojocaru ,,Destinul lui Fontănel”, editura Teocora 2018, are toate igredientele unui volum autobiografic, prezentându-ne un mod(el) de viață tumultoasă. Un mod(el) de trăiri  ale anilor  tinereții culegând tot ce-i indicat, adăugând aventuri, anturaje, însă, neabandonând slujba chiar și atunci când aceasta era cuprinsă de-o paletă destul de largă iar aventurile treceau uneori de liman năpustindu-se înspre viitorul multora din acest anturaj. Ce poate fi remarcat inteligența autorului care aflat chiar și în cercurile aventuroase a știut să utilizeze colacul de salvare și să ajungă într-o grădină în care  mulți din anturajul său, din  preajma  tinereții  n-au reușit să pătrundă.
  E posibil ca mulți dintre cei din acel anturaj să citească acest, pe drept, lăudabil volum și, de le plac  ori nu, adevărul  e că ,,Fontănel” reprezintă un om care a știut cum să pareze alunecușul, a știut când și cum să se ridice. Poate că un mod(el) diamantin de-a ști să te ridici din prăpastie poate fi și acesta dar, nerecomandat persoanelor care nu știu a se lupta cu viața. 
   Spuneam la început că acest volum  de debut al profesorului Ion Cojocaru, are toate igredientele unui volum autografic iar acum, după ce l-am citit în totalitate, nu greșesc dacă încerc să-l așez alături de astfel de romane, mai ales că acesta cuprinde mai multe percepții legate de trrăiri. El reprezintă o luptă permanentă privind saltul de deasupra liniei care marchează  linia mediană, când pofta vine învățând. Așa că ,, Fontănel” ajuns la intersecție a pornit-o pe drumul  studiului scuturându-se de viața tumultoasă de dinaintea intersecției. A ști să discerni și să alegi cărarea aflându-te la intersecții nu-i la îndemâna orcui. Doar oamenii puternici cu minte rafinată știu să aleagă, gândindu-se, chiar și-n ceasul de pe urmă, că grâul nu-i neghină.
   Trecând într-un alt palier am remarcat la autorul volumului Ion Cojocaru, o modestie și o sinceritate debordantă cu mireasmă de intelectual împlinit și bucuros că toate drumurile dorite a reușit să le străbată. Așadar, acest volum merită să fie citit și așezat pe rafturile bibliotecilor. Eu, deja m-am conformat.
             Dumitru K Negoiță (LSR)

luni, 29 aprilie 2019

Glasul pietrei de Ursoaia

Pe Valea Buzăului, de la Măgura în dreapta înspre Pârscov, cu trecere pe la Casa memorială ,,Vasile Voiculescu" şi de aici peste podul Bălănesei cu direcţia Bădila, trecem pe lângă Sarea lui Buzău. De aici pe lângă ,,Surduc" ajungem în Poiana Rusului, pe lângă Cişmea ţinem drumul pe lângă fosta Casă a naşterii lui Ion Caraion până ajungem la Kilometrul de asfalt şi după ce trecem de Monumentul Iorgu Cosma din Ursoaia şi Puntea-pod, ajungem la ,,Poarta amintirilor", la ,,Glasul pietrei din Ursoaia". Acolo unde, în scurt timp, casa de aici se va transforma în Casa de Cultură Ursoaia. Acolo unde multe cărţi se vor aşeza pe rafturi în aşteptarea unor români cu drag de România.  Acolo unde rezistenţa prin cultură şi tradiţii va încerca să trezească unii politicieni care au adus în sapă de lemn această Ţară. Acolo unde glasul pietrei conservă spiritul unor oameni ai acestui pământ care au înţeles întotdeauna că viaţa depinde de Cultul muncii. Acolo unde mulţi colegi de la Asociaţia Liga Scriitorilor Filiala Buzău se vor putea bucura. Acolo unde şi mulţi membrii ai Uniunii Scriitorilor vor fi apreciaţi de colaborare. Acolo unde cele Şapte arte vor fi mult apreciate. Acolo unde tinerii care vor frecventa vor avea ce învăţa ce înseamnă cultura, tradiţiile, cultul muncii...

miercuri, 9 ianuarie 2019

POARTA AMINTIRILOR la numărul 25

Foaia de familie, literar-istorică, tradiții, turism, a ajuns la numărul 25, anul IV, cu mottoul:

Când ai rădăcini adânci/în respect și dragost de țară/poți hrăni sufletul/chiar și când insolenții te blochează. ( Dumitru K Negoiță).

* Pe pagina I a întâlnim articolul ,,Tradiții ursoiene,, și cartea lansată la ,,Casa Corpului Didactic,, București, ,,Darul îngerilor,,, autor  Gina Agapie.
* Pagina a II a, cuprinde:
A. Aspecte de la Sărbătoarea Filialei Buzău a Ligii Scriitorilor, din 08 decembrie 2018, foto Sandu Chiva.
B. Debut proză
Parfumul sufletului, autor Alexandru Petrișor, clasa a VIII a. Șc. Gimnazială ,,Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu,,
* Pagina a III a
A. Debut proză
Un basm neobișnuit, într-o călătorie fantastică, autor Bârsan Iasmina, clasa a V a.
B. Debut poezie
Vorba românească și Bradule, copac frumos!, autor Cernat Andrei, clasa a V a
* Pagina a IV a
A. Debut proză
Un copil de preot, autor Niculiță Justina
B. Proză
Strălucitele cântări din seara Crăciunului la Biserica ,,Sf. Nicolae,, Buzău, autor Dumitru K Negoiță.

marți, 13 noiembrie 2018

La Buzău, a apărut revista ,,USCÂND O LACRIMĂ ", la nr. 61

DE CENTENAR

Uscând o lacrimă , în amintirea unor generaţii suferinde.

Acest număr, începe cu un anunţ privind a II a Aniversare a Filialei Buzău a LSR, cu o poză a rollupului confecţionat, urmat de articolul: Buzău şi casa din Ursoaia, continuat pe pagina 451.
Următoarele pagini cuprind articolul: Mitul Edenului în universul poetic al secolului XX, autor Al. Florin Ţene, Preşedintele Ligii Scriitorilor Români.
Urmează articolul: Ion Machidon-scriitor cu un CV consistent, demn de un clasic în viaţă, autor Marin Ifrim (USR).

POEZII:

Balada Oltului, autor Al Florin Ţene, membru corespondent al Academiei Româno-Americană.
Nedumerire; Lacrimi de cer  şi În ceas de brumă, autor Cornel Diaconu (LSR).
Baladă pentru mileniul trei, autor Ioana Voicilă Dobre
Un cuvânt, autor  Mihaela Socol,
Anotimpuri, Oana Andrei
O nouă revedere şi A rămas un trandafir, Sandu Chiva
,,Uscând o lacrimă", de Aurelian Mihai

EPIGRAME
Toamnă tristă, plină de umor!, autor Mihai Sălcuţan (LSR)

MESAJE despre revista noastră;

Petre Rotaru-Colţi
Ligya Diaconescu - Rm. Vâlcea
Marin Ifrim - Buzău
Camelia Pantazi Tudor - Bucureşti
Gheorghe Postelnicu - Pârscov
Nicolae Muşat - Buzău
Vlad Teodor Petcu - Bucureşti
Ioana Voicilă Dobre - Bucureşti
George St. Savu - Bucureşti
George Vlaicu - Bucureşti
Sandu Chiva - Buzău

CAREU ÎNCRUCIŞAT

Păcate 2, autor Petre Rotaru-Colţi

PROZĂ;

Jurnal de călătorie, autor Roxelana Radu
Buzău şi casa din Ursoaia, autor Dumitru K Negoiţă (LSR)
Prezenţa de spirit, autor Mihai Sălcuţan (LSR)
Tainele textului printre rânduri, autor Teo Cabel (LSR)
La Vipereşti s-a stins o lumină, Dumitru K Negoiţă (LSR)
Proiect iniţiat şi realizat cu succes, autor Elena Căpăţînă
Eseu; ,,Între sinucidere şi sacrificiu", autor Alexandru V. Dan

POEZII

Soldatul; Moştenirea, autor Dana Biţeanu
Ritual, autor Gheorghe Onea

COLABORATORII NOŞTRII, de-a lungul vremii.

ŞTIRI

O carte document cu un artizan al UNIRII PRINCIPATELOR, redacţia

INVITAŢIE

la Târgul Internaţional de carte GAUDEAMUS, Camelia Pantazi Tudor

APARIŢII EDITORIALE.

Volume ale autorilor;

Tudor Cicu
Florin Zirbo
Ioana Raluca Trandafir
Anastasia Gârneaţă
Mihaela Socol
Maria Adam
Aurelian Mihai
Sandu Chiva.







joi, 31 mai 2018

Poarta amintirilor la numărul 22

Foaia de familie literar.istorică, tradiţii, turism, iniţiată de Dumitru K Negoiţă, a ajuns la numărul 222anul III.
Publicaţia are următorul ,,Motto", creat de autorul ei,:
,,Când ai rădăcini adânci/în respect şi dragoste de ţară/poţi hrăni sufletul/chiar şi când însolenţii te blochează".
Îată, ce cuprinde:

 Amintiri de ieri

* Februarie 1968, se prezintă o Nuntă din satul URSOAIA, com Vipereşti, jud. Buzău.
* Din ,,Viaţa Românească şi ,,Viaţa Basarabiei", la ceas aniversar., semnează Negoiţă K Negoiţă.

Alte amintiri

* Merită felicitaţi, semnează DKN
* Ruşeţu, semnează George Călin
* De bunavestire, semnează DKN
* ...La Fundaţia ,,Sf. Sava" de la Buzău, semnează George St. Savu
* Iaşi, semnează Elena Căpăţână.

Publicaţii primite

* ,,Renaşterea Ruşeţeană". Primită la 25 februarie 2018 la Ruşeţu de la scriitorul Dumitru Istrate Ruşeţeanu.
* ,,Întrezăriri". Primită  la 26 aprilie 2018 la Pârscov, de la scriitorul Gheorghe Postelnicu.
* ,,Aripi". Primită la Şc. Gimnazială ,,Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu", de la scriitoarea Gina Agapie.
* ,,Aniversarea Bibliotecii Comunale Ion Băieşu Cernăteşti". Primită pe 9 mai 2018 la Cernăteşti de la nepoata lui Ion Băieşu.

miercuri, 4 aprilie 2018

Din ,,Viaţa Românească şi Viaţa Basarabiei", la ceas aniversar

Amintirile, pot concura ca fiind cele mai frumoase povestiri. Povestirile de la ,,Viaţa Românească", precum şi cele de la ,,Viaţa Basarabiei", acum, la Sărbătoarea Centenarului, pot fi aşezate lângă - Cele mai frumoase istorii literare.
În ceea ce mă priveşte, mă simt un cititor, şi nu numai, împlinit, având în biblioteca personală astfel de Amintiri, astfel de volume, în perioada Centenarului.
Iată, ce se spunea la sfârşitul lui martie, acum 112 ani, mai precis în anul 1906, la primul număr al ,,Vieţii româneşti":
,,Un popor nu-şi poate justifica dreptul la existenţă distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva cultură universală, dându-i nota specifică a geniului său".
Ca o scurtă istorie, revista s-a născut la îndemnullui G. Ibrăileanu către C. Stere, iar titlul a fost sugerat de Alexandru Vlahuţă.
Revista ,,Viaţa Basarabiei", a luat fiinţă în încercarea de-a relua tradiţiile vechii reviste, dintre anii 1913 - 1918, numite ,,Cuvânt moldovenesc".
,,Viaţa Basarabiei" apare odată cu amploarea mişcării regionaliste, printr-o modă de-a glorifica oraşul şi apostolatul tinerilor îndreptaţi înspre literatură.
Cu riscul unei repetiţii-ce poate fi mai frumos, ce bucurii mai mari se pot alătura unui român, iubitor de ţara lui, de amintirile acesteia, iubitor de literatură şi istorie literară, în vremea unei importante aniversări, Aniversarea Centenarului Unirii, generată de fostul Prim  ministru buzoian Alexandru Marghiloman, la 27 martie 1918.