duminică, 5 ianuarie 2014

Dicţionarul autorilor români contemporani

La realizarea acestui dicţionar au colaborat un număr de peste 30 de specialişti, având drept coordonatori pe: Heliodora Cătunescu; Carmen Cătunescu iar coordonator principal pe Alina Kristinca. A fost editat la editura "Arial" în anul 2013 şi  înclude peste 820 de scriitori "români contemporani". Printre aceşti scriitori putem numi pe : Ana Blandiana; Augustin Buzura; Alex Ştefănescu; Alex Florin Ţene; Andrei Pleşu; Alina Kristinka; Boris Marian; Bogdan Ghiu; Constanţa Buzea; Cezarina Adamescu; Carmen Cătunescu;  Cristian Tudor Popescu; Dan C.Mihăilescu; Dorel Vişan; Eugen Simion; Emil Brumaru; Elisabeta Iosif; Florin Iaru; Gabriel Liiceanu; Gavril Moisa; Horia Gârbea; Liviu Ioan Stoiciu; Lucian Avramescu; Ion Cristoiu; Ileana Vulpescu; Mircea Cărtărăscu; Mircea Dinescu; Mihai Cimpoi; Mihai Tatulici; Mircea Albulescu; Nicolae Manolescu; Petru Popescu; Romulus Vulpescu; Stelian Tănase;  Ştefan Cazimir; Tia Şerbănescu; Vartan Arachelian... Dintre scriitorii buzoieni incluşi în acest dicţionar, fie că s-au stabilit la Bucureşti  precum: Radu Cârneci; Florentin Popescu; Gheorghe Istrate; Gheorghe Iova ori în întinsul judeţului Buzău precum: Dumitru Ion Dincă; Valeria Manta Tăicuţu; Nicolae Pogonaru; Nicolae Tăicuţu; Dumitru K Negoiţă; Gheorghe Petcu şi Ştefania Oproiescu.
În prefaţă Carmen Cătunescu, printre altele, spune: "Nu am cuprins în cartea aceasta un număr foarte mic, dar nici foarte mare de scriitori şi, bineânţeles, alegerea e destul de subiectivă, aşa rămânând multă vreme de aici încolo din cel puţin două motive. În primul rând, nu există sisteme de informare complete, poate Biblioteca Naţională să aibă ştire de toate apariţiile contemporane, dar din câte ştim noi, nici ea nu cuprinde totul...De asemeni scriitorii înşişi se împart, cei mulţi, în două tabere: unii nepăsători, mefienţi, indiferenţi, detaşaţi de fenomenul cunoaşterii, criticii, selecţiei, lăsându-şi pe ici pe colo ca scrierile să-şi spună cuvântul...În România nu avem scriitori care să trăiască din scris, iar dacă sunt excepţii, acestea nu fac decât să confirme faptul că scrisul în România nu este o profesie ci, un hobby...E interesant că în aceste condiţii vitrege mai cresc flori rare şi avem, slavă Domnului!".