luni, 2 martie 2009

PRECUVANTARE {Preot prof.dr. Mihail Milea}

Azi: Prefata viitoarei carti- Uscand o lacrima.

Aceasta carte "Uscand o lacrima"a fost scrisa in lacrimile autorului Dumitru Negoita,care ne face si pe noi,cititorii,sa varsam lacrimi fata de acest erou buzoian;monahul Gherasim
care mai inainte de calugarie a purtat numele de Cosma Iorgu,
nascut la anul 1847 in comuna Rusavatu.
Monografia literara a acestui erou calugar scrisa cu atata migala si daruire de binecunoscutul scriitor buzoian Dumitru
Negoita,este un frumos dar pe care ni-l face cu multa bucurie
sufleteasca.Munca acestui autor de a dezveli din pamantul
uitarii personalitatea monumentala a acestui monah-erou ,
este asemenea unui arheolog ce sapa adanc si cu grija,sa scoata din pamant "cioburi"ale istoriei noastre nationale.
Lectura cartii m-a facut sa vars multe lacrimi,unele de bucurie,pentru ca un monah,un traitor al bisericii aflat la Manastirea Ciolanu,pune alaturi de iubirea sa jertfelnica
fata de Dumnezeu si iubirea fata de Patrie,pe care o apara in
timpul razboiului de Independenta din anul 1877,iar alte
lacrimi ale mele au fost de tristete si de amaraciune pentru
lipsa de recunostinta fata de meritele de vitejie din partea
celor de atunci,dar si de azi.
Un erou pentru Patrie si pentru Credinta este o lumina care
trebuie pusa mereu la vedere,sa-i LUMINEZE pe toti,dupa
cum spune Insusi Mantuitorul Hristos in Predica de pe Munte:
"Nu aprind faclia sa o aprind sub obroc,ci in sfesnic si lumineaza tuturor celor din casa"{Matei,15}.Avem nevoie cu
totii de aceasta lumina spirituala pe care ne-o aduc Sfintii
bisericii si eroii Patriei noastre.
Prin aceasta carte "Uscand o lacrima",autorul ei ne pune in
policandrul societatii noastre contemporane o lumina ce
izvoraste din personajul principal al cartii: sergentul Iorgu
Cosma care prin calugaria sa la Manastirea Ciolanu devine
un smerit calugar,cu numele de Gherasim.
Ce este trist e ca acest erou din carte nu moare in timpul
razboiului de Independenta Romaniei fata de Poarta Otomana,
ci sfarseste viata dupa 25 de ani pe strazile Bucurestiului,
flamand,bolnav de raceala la plamani,obosit de mersul pe jos
prin ploaie si frig de la Manastirea Ciolanu pana in Capitala,
unde a dorit sa participe la serbarile prilejuite de implinirea
unui SFERT de secol de la Victoria romanilor in Razboiul de
Indpendenta.
Moare {pe strada} cu pieptul plin de medalii si decoratii si
este ingropat din mila oamenilor,organizandu-se o cheta in
aceasta privinta.
Aceasta carte este un adevarat monument al recunostintei,
daltuit de acest scriitor Dumitru Negoita,care adeseori poposeste ca un bun crestin la Manastirea Ciolanu,in semn
de evlavie si pretuire fata de acest monah Gherasim,ce-si doarme acum somnul de veci in Manastirea Cernica.
Cartea aceasta a fost scrisa cu multa stradanie, autorul facand
multe deplasari si eforturi personale,colindand meleagurile pe
unde a trecut eroul acestei carti.Si are la baza o bogata bibliografie care-i da valoare stiintifica.
Autorul foloseste un limbaj popular cu multe arhaisme si
presarat cu poezie.Intreaga carte pare a fi un poem ce curge
dintr-un munte al recunostintei fata de acest erou buzoian,parintele Gherasim.
Biografia aceasta este o prima reparatie morala fata de acest
monah-erou de la Manastirea Ciolanu si o provocare de a se
continua aceste cercetari,pentru a scoate in relief meritele acestui calugar,care s-a jertfit pentru Biserica si Neam.
Mare este Dumnezeu !
1 Decembrie 2008,prasnuirea a 90 de ani de la
Marea Unire Alba Iulia - Buzau !