Un marunt colectionar despre un Mare-umorist

Azi despre umoristul Ion Baiesu,
din propiile arhive.

Daca intr-o postare anterioara ma intrebam daca voi deveni nostalgic,astazi
raspund,da.Macar pentru vremea cat citesc in "Flamura Prahovei" din septembrie 1965,unde se anunta ca-n librarii a aparut volumul de nuvele :
"Sufereau impreuna".Inca de atunci,se spunea ca lumea lui Ion Baiesu,este o lume pigmentata cu: Un umor-sanatos si dens.
Intr-una din nuvelele sale "Maiorul si moartea",personajul principal Tache
{fostul asistent universitar}indragostit de noua sa munca de ofiter de securitate,
este un personaj ce imprima un ritm alert dar si precipitat intr-un final.Ceea ce-i
aduce scriitorului mari calitati,preconizandu-i,inca de pe atunci,un drum spre
ecranizare si-o cariera literara de succes.
Plin de umor,intr-un almanah din "Romania Literara",cu titlul "La Pescuit",
Ion Baiesu povesteste cand,intr-o vara la mare pe "Digul de la Olimp",s-a dus
sa pecuiasca.Dupa ce prinde cativa guvizi si mai putini stavrizi,un coleg gras,
caruia nu-i da nici macar initialele,vazandu-l il intreaba ,ce fel de ace sa-si puna
la sculele sale de "ultim ragnet",cu lanseta japoneza.A 2 a zi,dupa ce-i pune Grasului 2 ace,ii propune sa arunce departe,unde-i posibil sa prinda Calcani.
Asa face dar dupa o vreme devine nelinistit iar Baiesu il linisteste,spunandu-i
ca o sa prinda.
"- Ce,Calcan ?
- Nu se stie dar ceva vei prinde"
Tocmai atunci lanseta i-a dat semnal si Grasul intreaba: Ce fac ?
"- Trage,zice Baiesu.
- Trag dar nu misca,ce sa fac ?
- Intra-n apa".
Grasul se arunca si,pentru ca inoata prost zice:Nu cred ca ajung acolo.Intoarce-te ii zice Baiesu.Nu mai pot.Salveaza-ma.Cheama Salvamarul.Pai,unica barca este
la 2-3 sute de metrii de aici.Atunci vino langa mine.Ce rost are sa murim amandoi.Daca raman eu in viata,iti ajut sotia,iti ajut copii si o sa ma mai ocup
si de reeditarea operelor tale complete,intr-un volum si jumatate.Pai...tot ce-am scris eu,incap in 7-8 volume,cu 500 de pagini fiecare.Da,dar eu le sortez.Hai,hai
ca nu mai rezist.
"- Atunci spune ce ai de spus,ce ai de transmis posteritatii
- Spune-i editorului ca schita "Adio si n-am cuvinte",nu-i luata dupa "Mark
Twain..."
Intre timp cuprins de remuscari,ii spun,zice Baiesu,sa se agate de firul lansetei.
Dupa,il trage la mal si operatia ii reuseste.Sosit la mal,din cand in cand,Grasul
ii zice: Tu mai ai si idei bune.
De acum,curiosi sa vada ce-i la capatul firului,Baiesu ii spune Grasului,sa
traga.Trage Grasul cu putere si in loc de "Calcan ori pisica de mare",scoate o bucata de fier.Atunci Grasul-umorist,lipsit de umor,era sa-i dea lui Baiesu,cu fierul in cap.
Pasionat nu numai de pescuit,ci si de Fotbal,dupa Mexic 1970,apare in "Scanteia
Tineretului",cu un serial numit: "Aventurile zeitei de aur".
Intr-unul din seriale {ex.nr.16}vorbeste de "Fotbalul ca pericol public",scriind si
despre catastrofa din Peru,cand peste 300 de oameni sunt sufocati de gaze lacrimogene ori calcati in picioare.
Dar marele umorist Ion Baiesu,facea furori mai ales in randul tinerilor.Era
prin anii 1970 cand,sambta de sambata,se astept cu mare nerabdare{unul dintre aceea fiind si semnatarul acestor randuri},rubrica din : "Scanteia Tineretului"
numita "De la OM la OM"
Intr-un ziar din... Sambata curierului,la rubrica amintita,un tanar din Floresti
de Ilfov R.Cumatru,il roaga pe umorist sa-i publice unul dintre cantecele sale
de folclor.Dupa ce-i publica :
Mierlita
.....................
"ce ai tu mierlito
draga ?
Cuculet,dac-oi muri
Si-or ramane puii mei
Sa-ngrijesti bine de ei
Sa-nvete sa ciripeasca
Aripioare sa le creaca"
Ion Baiesu,ii face si cateva observatii:
Lasand de-o parte familiarismul exagerat dintre pasari,ii spune tanarului ca:
Miela nu poate ciripi decat daca ajunge vrabie.Si-ntr-un alt rand : Cucul fiind un
lenes,mierla a gresit,lasand puii in seama lui.Si-n al treilea rand : Cucul e si cam
escroc,fiind autorul a mai multor abandonuri.