Reperul moral al României regale (1902)

  Misiunea celor care , astăzi se jertfesc întru'cuvânt, nu este uşoară. Dacă doar criticăm, este adevărat merituos, fără a şi lăsa ceva urmaşilor, se prea poate ca urmaşii să ne acuze că nu am făcut altceva decât doar să ne lamentăm.
Aşadar, precum alţii, am trecut la treabă. Am pledat...am căutat...m-am lamentat...am cercetat...am strigat după ajutoare...am înfiinţat o revistă...am...am... până când cineva m-a auzit şi, iată că am ajuns să sărbătorim un an.
  Sărbătorim un an de la înălţarea Monumentului de la Ursoaia. Sărbătorim aducerea acasă, pe un monument, a luminii de la Mănăstirea Cernica, a eroului-monah Iorgu (Gherasim) Cosma. Sărbătorim 3 ani de la înfiinţarea revistei "Uscând o lacrimă". Iar ca mărturie, în 9 iunie 2009, vor sta, pe lângă cele trei volume, multe alte lucrări. Poate, dacă spaţiul ne va permite, ne va sta drept mărturie, chiar o Expoziţie.
  Nu ştiu apropiaţii ce simt, ştiu doar că-n interiorul meu există emoţii, împliniri şi, multe, multe bucurii. Ca răspuns acestor trăiri, aprecierile mele se îndreaptă şi-nspre Ioan Vasiu, scriitor şi jurnalist de la Orăştie, care a dat tonul la postarea INVITAŢIE. Scriitorul Girel Barbu, care a înălţat satul Pinu, şi-a exprimat o intenţie, precum şi jurnalistul şi scriitorul buzoian Dumitru Dănăilă. Îmbrăţişez cu drag aceste intenţii. Şi-au mai trecut numele carismatica epigramistă buzoiană Ica Ungureanu, prolificul scriitor vrâncean Marin Moscu, poeta bucureşteancă, având adânci rădăcini buzoiene Ioana Voicilă Dobre. Poetul Costel Suditu, un alt buzoian care şi-a lăsat amprenta...Aprecierile se îndreaptă şi-nspre distinsa Emanuela Serafim, distinşii Bogdan Tănase, Cristi Negoiţă şi Gelu Cernavodeanu.