Amintire de peste sute de...ani!

 

Această cruce a fost utilizată şi  de un preot (rudă prin alianţă)
în zona Ialomiţei înainte de 1944

   Nu! Niciodată nu mi s-a întâmplat.

Amintirile nu mă chinuesc. Secretul ar fi, dacă se poate numi secret, că aleg amintirile care au o doză de iubire, de împăcare cu noi şi cu cei cărora le putem spune

- Iartă-i Doamne că nu ştiu ceea ce fac.

Bine a zis, cel care a afirmat că, unii trăiesc doar să mănânce, nu mănâncă să trăiască. Astăzi, aproape de marea sărbătoare, amintirile mi-au fost îndreptate înspre  un fost preot din zona Ialomiţa, pe nume Popescu, cel care din cauza nenorocirilor generate de ateii de după - Cel de al Doilea Război Mondial, ajunşi la cârma României supravegheată îndeaproape de cei de la răsărit, a fost nevoit pentru a-şi duce existenţa să se facă ceasornicar. Dintre amintirile lăsate,  nu anumite capace de ceasuri par a fi  luate-n seamă...crucea din imagine, moştenită de la bunicul celui pomenit, pare cea mai semnificativă.

Un exemplu pentru România de azi, România de ... ieri!

Din mărturii ale vremii

A fost odată-n România o perioadă când toţi din capul Statului român erau preocupaţi mai întâi de ţara-n care trăiau şi- apoi de Europa. Bălăcăreala de azi, din păcate, pornită de 9 ani de cel mai mare din capul Statului a ajuns să ne-o servească unele TV-uri ca  prioritatea numărul 1. Atunci, prin perioada interbelică, mas-media nu îmbrăţişa asemenea oribilitate, era mai întâi preocupată să redea precum hrană de ştiri ...economie!

Iată! dragii mei, preocuparea din anul 1934, acelora din mas-media, prezentate-n ziarul ,,Adeverul'':

Demersul Uniunii sindicatelor agricole - Au intervenit pe lângă Ministerul Finanţelor şi Ministerul Armatei, să nu se mai admită participarea  la licitaţiile publice a Fabricilor de stofe şi postavuri care nu şi-au îndeplinit angajamentele de-a cumpăra lâna indigenă. Aşa s-a putut valorifica, Lâna din ţară. 

O altă acţiune a fost modul de intensificare a culturii de plante textile, prin aclimatizarea bunbacului.

Tot în această perioadă a existat preocuparea de reconstituire a - Cartelului Zahărului.

Ministrul Finanţelor din acea perioadă D. Victor Slăvescu, prezenta detaliat, rezultatele împrumutului şi modul de repartizare a sumelor, prezentate-n Parlament.

Acestea-s doar câteva din multitudinea de ştiri privind modul de preocupare a acelora care răspundeau, cu toţii, de soarta ţării nu de reclamaţii europenilor, nu de bălăcăreală pentru putere, nu de promovarea negativului...nu...nu! 

Din consemnările unui cărturar buzoian

Spre sfârşitul anului 2012, am avut bucuria de-a fi părtaş la multe lansări de cărţi prin draga noastră România, de-a trăi pe viu bucuria acelora care plămădesc,  nasc şi botează câte un copil spiritual.Astăzi, mă voi opri la Lansarea din aula Bibliotecii Judeţene Buzău ,,Vasile Voiculescu'' a autorului ,,Consemnări publicistice'' (articole * comunicări * studii), nimeni altul decât Viorel Frâncu, având  ,,cuvânt de întâmpinare'', prezentat de scriitorul
Dumitru Ion Dincă, un binecunoscut membru al USR/Filiala Bucureşti.
Încă de la început scriitorul Viorel Frâncu, ne introduce în ,,170 de ani de presă la Întorsura Carpaţilor'', împărţind lucrarea în doi piloni:   Presa buzoiană şi râmniceană iar în partea a doua - Studii de istorie locală şi naţională.
Partea întâia, pe o întindere de 103 pagini prezintă - Prima gazetă religioasă din România şi întâia publicaţie buzoiană, numită ,,Vestitorul bisericesc''autor Dionisie Romano (fost episcop al Buzăului). Rămânând în sfera publicaţiilor, autorul ,,Consemnări publicistice'', prezintă  edituri şi tipografi începând din anul 1839 până-n 1989, trecând la presa economică, prezintă o serie de încercări publicistice ale vremiii. Se cuvine să amintim de publicaţia cea mai reprezentativă a anului 1906/20 februarie, numită ,,Comerţul'', nominalizând multe altele  până-n zilele noastre.
Presa  şcolară şi buzoiană, ocupă un alt loc  în paginile cărţii, precum politica, presa militară, toate gazetele nominalizând şi jurnaliştii, redând şi un tragic destin al unui tânăr poet şi ziarist Nicolae Panait. Sfârşitul primei părţi ne prezintă - Un reporter de război pe frontul de est, în persoana ziaristului George Pâslaru, nimeni altul decât tatăl celebrei Margareta Pâslaru.
Între paginile 104 - 204, în cea de a doua parte, Viorel Frâncu ne dă detalii privind participarea militarilor buzoieni la - Cel de al Doilea Război Balcanic din anul 1913 şi monumentul  ridicat de doctorul buzoian Petre Inotescu, la Telisiu Bulgaria. Mergând mai departe, scriitorul buzoian, nominalizează preoţi militari buzoieni, participanţi la cel de al Doilea Război Mondial, ierarhi căzuţi eroic...Despre un ,,Icar cu obârşii buzoiene'' dar şi despre o româncă soţie a Feldmareşalului Paulus, învins la Stalingrad...
O carte încărcată de istorie, un fel de lumină pentru gândurile noastre, altfel spus - Cine ştie trecutul ştie cum să iubească prezentul.

Anuar LSR/Filiala Vrancea

Al doilea volum al LSR/Filiala Vrancea, cu o prefaţă a binecunoscutului scriitor Gheorghe A. Neagu, membru al USR, director al revistei ,,Oglinda Literară''.

Iată! câteva spicuiri din prefaţa scriitorului amintit: 

,,Cei care n-au scos vreodată vreun volum colectiv sau nu s-au pus în slujba unei cauze vor avea mereu de cârtit ... Scriitorii cuprinşi în aceast volum sunt de departe recunoscuţi prin valoarea scrierilor lor în această parte de ţară şi cred că prin apariţia în această antologie pot aspira la un plus de recunoaştere spirituală ...

Mărturisesc, am emoţii şi mai ales că aştept cu nerăbdare o reacţie a publicului ce va avea acces la această antologie, angajându-mă să redau tiparului în revista Oglinda Literară...''

După prefaţă, scriitoarea Mariana Vicky Vârtosu, preşedinta filialei, argumentează:

,,Din totalul de peste 20 de membrii, au decis doar şapte să însemne creativ anul 2011, e foarte bine şi aşa!''.

Cei şapte prezenţi, nominalizaţi în ordinea din anuar sunt: Marcela Blaga; Constanţa Cornilă; Dumitru K. Negoiţă; Ion Micheci; Diana Sava; Fănică - Voinea Ene şi iniţiatoarea acestui proiect Mariana Vicky Vârtosu care încheie argumentul mulţumindu-i ,,susţinătorului nostru spiritual'' scriitorului Gheorghe Andrei Neagu. 

Pe viscol şi...zăpadă!

...doream să-i pun întrebări despre gândurile sale...reci! Fără să-mi închipui propia-mi descoperire...gândurile Emigrantului încărcate de furtună, mi-au îndepărtat posibilităţile şi, ce trebuia să fac? Nu mă puteam mândri cu astfel de...fenomene! Greu de crezut? Dacă-l vezi scund cât postul Sf. Petru şi Pavel, n-ai crede-n avansurile lui - Ce pase în furtună? Se fac avansuri vizibile dar blânde, astfel încât pe viscol, nici unul dintre rivali să nu devină agresor. După ce mai înţarcă viscolul, îl întreb:
- Unde duci florile?
- N-ai tu treabă sare Albanezul, ca şi când scaunul unde a vrut să se aşeze, ar fi fost plin cu ace. Vezi-ţi de sicriul tinereţii tale?
Până atunci atmosfera vioaie, se transformă ca-ntr-o maşină ce-a prins o tuse şi se opreşte. În dreptul nostru, de sub o căpiţă apare un câine, cu-n picior sucit care, odată cu căscatul se lungeşte şi, cu ochii sticloşi bând la viscol, uitându-se la cer, precum lupii pe zăpadă, urmărind pornirile nestăpânite ale Emigrantului, începe:
- Hauu...Hauuuu...hau!

Amintiri despre români şi România

Limba vechilor cazanii

Limba noastră-i limbă sfântă
limba vechilor cazanii
Care-o plâng şi care-o cântă
pe la vatra lor ţăranii (Al. Mateevici)

Cum stăm cu tinereţea?

În anul 1988, România a găzduit Congresul Naţional de Gentorologie şi Geriatrie, cu participare Internaţională şi având o lăudabilă deviză:
 *   Să păstrăm - Tinereţea bătrâneţii
 *  Să evităm - Bătrâneţea tinereţii (Nic. Buică)

Unui tânăr

La sapă nu se prea grăbeşte
mereu se uită pe potecă
dar să-l vedeţi cum mai ,,munceşte''
sâmbăta la...discotecă!

Răspuns la scrisoarea părinţilor

Mi-aţi scris că aveţi hambarul plin
şi şunci de porc destul de grele
mai aşteptaţi-mă puţin
că vin eu şi vă scap de ele. (N.Mereianu)

Prima vinotecă a României

În Ţara Românească: Cramele de la Mogoşoaia şi Valea Mare - Argeş, în vremea lui Constantin Brâncoveanu.
În Moldova: În hrubele (beciurile) de la Huşi, din vremea lui Ştefan cel Mare ori cele de la Panciu, Piatra Neamţ şi Cotnari, din vremea lui Mihai Sturza.(Almanahul satelor 1989)

Fotbal - Minut cu minut

...Lăcătuş pas la Piţurcă
Hagi trece de Pistol
Klein centrează sare Jurcă
şi reia cu capul. Gol! (Mircea Ionescu Quintus

Dăruire la sfârşit de gerar

- Nu am idei de turmă! Spunea mândru Pasionatul de amintiri, ori de câte ori i se oferea posibilitatea să fie întrebat:
- Cine e?
Fapt demonstrat  şi-n unele întâlniri speciale( pe la Iernut jud.Mureş, la Biblioteca ,,George Bariţiu'' Braşov) din anul ce-a trecut. Cu gândul că,  la tinereţe învaţă să semeni iar la bătrâneţe culege... ajuns în cea de a doua parte, mândru că are ce aduna, ba mai mult, de prin 2008 a început să şi dăruiască. Dăruieşte câte-o rază de lumină pătrunsă-n universul cărţilor sale. Darul unei cărţi, aşezat chiar deasupra florilor, ţinând cont de ofilirea acestora, reprezintă pentru el, cea mai mare bucurie din aceste vremuri.
 Aşa s-a întâmplat şi-n 30 ianuarie, într-o frumoasă zi de iarnă când pământul acoperit de-o pură mantie de nea, a plecat înspre direcţia Valea Buzăului în comuna Vipereşti. A ales să se deplaseze cu ţuicarul de altădată, de la linia 20 a gării CFR din Buzău. Astăzi, linia CFR, Buzău - Nehoiaşu, e complet privatizată.
Dacă fostele gări şi fostele hălţi sunt într-o stare jalnică, dărâmate, nemăturate, confortul în tren este suficient de curat, încărcat de linişte, meritul principal fiind a celui însărcinat cu această misiune care patrulează de la un cap la altul al garniturii.
Ajuns la destinaţie...la Biblioteca ,,Ion Caraion'' din Vipereşti, clădire  în care se află şi Primăria. Pasionatul de amintiri, a donat următoarele volume:
Vipereşti comuna despicată / Uscând o lacrimă (carte pentru monument), nu ştiu prin ce împrejurare pe actul de donaţie figurează - Marea grădină !!!/ Mănăstirea din comuna pierdută / Poemul celor şapte (o viaţă... un om...o antologie) / Despre adâncuri şi prezent (Dialoguri şi lumina de la Cernica).
Dar şi şapte cărţi reprezentând monografia comunei Vipereşti, primăriei.