AM INCERCAT... N-AM PUTUT

Timp de ceva minute am incercat,fara vre-o izbanda,

sa comentez pe blogul Cenaclul Uniunii Scriitorilor... la
cea mai proaspata postare a : Editor blog,iata comentariul :
Da!
salcamul este un inger alb
cand inforeste prin...coline
de nu stim sa zambim si salcamilor
ne prinde toamna... apriga
plina de... cautari.

AUTOR DE ... CARTI

Azi despre ... maruntisuri !



Vine prima{vara}.Chinezii din fata amba..... au plecat.

Ori poate au ramas : N-am ce fa;N-am ce fu ... N-am ce lu.

Rupt in 3 a ajuns avionul dar poate s-a si reparat.

Barzava... s-a mai domolit.

Este multa... apa,pe unde iarna a fost bogata.Criza,uneori

bate-n geam,uneori in usa,uneori o ia vantul in ... Mare,

tocmai cand bat ... spioni ... spargatori ... drogati ...valutisti

si perversi de ... Toate felurile.

Asta-i viata ! O fapta grabnica.NU un gand trandav ca... Moartea.

Asta-i democratia ! S-a dus ... comunismul !

PRECUVANTARE {Preot prof.dr. Mihail Milea}

Azi: Prefata viitoarei carti- Uscand o lacrima.

Aceasta carte "Uscand o lacrima"a fost scrisa in lacrimile autorului Dumitru Negoita,care ne face si pe noi,cititorii,sa varsam lacrimi fata de acest erou buzoian;monahul Gherasim
care mai inainte de calugarie a purtat numele de Cosma Iorgu,
nascut la anul 1847 in comuna Rusavatu.
Monografia literara a acestui erou calugar scrisa cu atata migala si daruire de binecunoscutul scriitor buzoian Dumitru
Negoita,este un frumos dar pe care ni-l face cu multa bucurie
sufleteasca.Munca acestui autor de a dezveli din pamantul
uitarii personalitatea monumentala a acestui monah-erou ,
este asemenea unui arheolog ce sapa adanc si cu grija,sa scoata din pamant "cioburi"ale istoriei noastre nationale.
Lectura cartii m-a facut sa vars multe lacrimi,unele de bucurie,pentru ca un monah,un traitor al bisericii aflat la Manastirea Ciolanu,pune alaturi de iubirea sa jertfelnica
fata de Dumnezeu si iubirea fata de Patrie,pe care o apara in
timpul razboiului de Independenta din anul 1877,iar alte
lacrimi ale mele au fost de tristete si de amaraciune pentru
lipsa de recunostinta fata de meritele de vitejie din partea
celor de atunci,dar si de azi.
Un erou pentru Patrie si pentru Credinta este o lumina care
trebuie pusa mereu la vedere,sa-i LUMINEZE pe toti,dupa
cum spune Insusi Mantuitorul Hristos in Predica de pe Munte:
"Nu aprind faclia sa o aprind sub obroc,ci in sfesnic si lumineaza tuturor celor din casa"{Matei,15}.Avem nevoie cu
totii de aceasta lumina spirituala pe care ne-o aduc Sfintii
bisericii si eroii Patriei noastre.
Prin aceasta carte "Uscand o lacrima",autorul ei ne pune in
policandrul societatii noastre contemporane o lumina ce
izvoraste din personajul principal al cartii: sergentul Iorgu
Cosma care prin calugaria sa la Manastirea Ciolanu devine
un smerit calugar,cu numele de Gherasim.
Ce este trist e ca acest erou din carte nu moare in timpul
razboiului de Independenta Romaniei fata de Poarta Otomana,
ci sfarseste viata dupa 25 de ani pe strazile Bucurestiului,
flamand,bolnav de raceala la plamani,obosit de mersul pe jos
prin ploaie si frig de la Manastirea Ciolanu pana in Capitala,
unde a dorit sa participe la serbarile prilejuite de implinirea
unui SFERT de secol de la Victoria romanilor in Razboiul de
Indpendenta.
Moare {pe strada} cu pieptul plin de medalii si decoratii si
este ingropat din mila oamenilor,organizandu-se o cheta in
aceasta privinta.
Aceasta carte este un adevarat monument al recunostintei,
daltuit de acest scriitor Dumitru Negoita,care adeseori poposeste ca un bun crestin la Manastirea Ciolanu,in semn
de evlavie si pretuire fata de acest monah Gherasim,ce-si doarme acum somnul de veci in Manastirea Cernica.
Cartea aceasta a fost scrisa cu multa stradanie, autorul facand
multe deplasari si eforturi personale,colindand meleagurile pe
unde a trecut eroul acestei carti.Si are la baza o bogata bibliografie care-i da valoare stiintifica.
Autorul foloseste un limbaj popular cu multe arhaisme si
presarat cu poezie.Intreaga carte pare a fi un poem ce curge
dintr-un munte al recunostintei fata de acest erou buzoian,parintele Gherasim.
Biografia aceasta este o prima reparatie morala fata de acest
monah-erou de la Manastirea Ciolanu si o provocare de a se
continua aceste cercetari,pentru a scoate in relief meritele acestui calugar,care s-a jertfit pentru Biserica si Neam.
Mare este Dumnezeu !
1 Decembrie 2008,prasnuirea a 90 de ani de la
Marea Unire Alba Iulia - Buzau !

APROAPE DE... SIMPETRU {Dumitru Negoita}

Din discursul de pe scena, Casei de Cultura Faurei

Azi, in ziua de Ignatie Teoforul, am venit la Faurei, pentru un...
Trandafir !Cunoscut in luna lui... Sampetru !Atunci avea in mana "Pasaport spre libertate", plin de amurg sentimental pe care l-a deschis urmand... schimburile de rigoare, la cenaclul "Dorada". Este iarna acum si domnul Trandafir ne-a daruit, inca din toamna, din petalele domniei sale, care fac si astazi valuri in... sentimente !Intors din colindul prin Europa, ceva mai aparte, decat milioane de romani plecati,cu poezia in suflet
fauresteanul, Trandafir Simpetru, a fost in lume inspre-o viata
care sa-i aduca si... Ploi de trandafir.Pentru poet, drumurile mai insemnau si "Trepte de lumina", nu numai dinspre "Curcubeul fugar",cand incarcat de sentimente din vremea coltului ierbii, deasupra "fulgerului alb",prin geamatul surd,"vaslea prin lacrimi... ultimul sarut",infasurat de"vanturi si taceri".Prin ierburile troienite, striga tarmurile serii de la..."Faurei la Madrid", cand prin aburul rasaritului, doar ploaia de... trandafir,mangaia ... Sampetru.Cautand uitarea lacrimilor pierdute, sub lacatul serpuit de-o lumina inspre carte, asteapta sa ninga a iubire.O iubire inspre orizontul altor iubiri, Trandafir prin lume,innopteaza o "stelara leganare" in
cercurile ferestrelor viselor, privind iubita in "lumina stelelor",asteptand sa-l vada cum sapa la "fantana din cer".
{ Aceasta... a spus-o si-o mentine,un buzoian de pe valea,Palatului ruinat}

Un marunt colectionar despre un Mare-umorist

Azi despre umoristul Ion Baiesu,
din propiile arhive.

Daca intr-o postare anterioara ma intrebam daca voi deveni nostalgic,astazi
raspund,da.Macar pentru vremea cat citesc in "Flamura Prahovei" din septembrie 1965,unde se anunta ca-n librarii a aparut volumul de nuvele :
"Sufereau impreuna".Inca de atunci,se spunea ca lumea lui Ion Baiesu,este o lume pigmentata cu: Un umor-sanatos si dens.
Intr-una din nuvelele sale "Maiorul si moartea",personajul principal Tache
{fostul asistent universitar}indragostit de noua sa munca de ofiter de securitate,
este un personaj ce imprima un ritm alert dar si precipitat intr-un final.Ceea ce-i
aduce scriitorului mari calitati,preconizandu-i,inca de pe atunci,un drum spre
ecranizare si-o cariera literara de succes.
Plin de umor,intr-un almanah din "Romania Literara",cu titlul "La Pescuit",
Ion Baiesu povesteste cand,intr-o vara la mare pe "Digul de la Olimp",s-a dus
sa pecuiasca.Dupa ce prinde cativa guvizi si mai putini stavrizi,un coleg gras,
caruia nu-i da nici macar initialele,vazandu-l il intreaba ,ce fel de ace sa-si puna
la sculele sale de "ultim ragnet",cu lanseta japoneza.A 2 a zi,dupa ce-i pune Grasului 2 ace,ii propune sa arunce departe,unde-i posibil sa prinda Calcani.
Asa face dar dupa o vreme devine nelinistit iar Baiesu il linisteste,spunandu-i
ca o sa prinda.
"- Ce,Calcan ?
- Nu se stie dar ceva vei prinde"
Tocmai atunci lanseta i-a dat semnal si Grasul intreaba: Ce fac ?
"- Trage,zice Baiesu.
- Trag dar nu misca,ce sa fac ?
- Intra-n apa".
Grasul se arunca si,pentru ca inoata prost zice:Nu cred ca ajung acolo.Intoarce-te ii zice Baiesu.Nu mai pot.Salveaza-ma.Cheama Salvamarul.Pai,unica barca este
la 2-3 sute de metrii de aici.Atunci vino langa mine.Ce rost are sa murim amandoi.Daca raman eu in viata,iti ajut sotia,iti ajut copii si o sa ma mai ocup
si de reeditarea operelor tale complete,intr-un volum si jumatate.Pai...tot ce-am scris eu,incap in 7-8 volume,cu 500 de pagini fiecare.Da,dar eu le sortez.Hai,hai
ca nu mai rezist.
"- Atunci spune ce ai de spus,ce ai de transmis posteritatii
- Spune-i editorului ca schita "Adio si n-am cuvinte",nu-i luata dupa "Mark
Twain..."
Intre timp cuprins de remuscari,ii spun,zice Baiesu,sa se agate de firul lansetei.
Dupa,il trage la mal si operatia ii reuseste.Sosit la mal,din cand in cand,Grasul
ii zice: Tu mai ai si idei bune.
De acum,curiosi sa vada ce-i la capatul firului,Baiesu ii spune Grasului,sa
traga.Trage Grasul cu putere si in loc de "Calcan ori pisica de mare",scoate o bucata de fier.Atunci Grasul-umorist,lipsit de umor,era sa-i dea lui Baiesu,cu fierul in cap.
Pasionat nu numai de pescuit,ci si de Fotbal,dupa Mexic 1970,apare in "Scanteia
Tineretului",cu un serial numit: "Aventurile zeitei de aur".
Intr-unul din seriale {ex.nr.16}vorbeste de "Fotbalul ca pericol public",scriind si
despre catastrofa din Peru,cand peste 300 de oameni sunt sufocati de gaze lacrimogene ori calcati in picioare.
Dar marele umorist Ion Baiesu,facea furori mai ales in randul tinerilor.Era
prin anii 1970 cand,sambta de sambata,se astept cu mare nerabdare{unul dintre aceea fiind si semnatarul acestor randuri},rubrica din : "Scanteia Tineretului"
numita "De la OM la OM"
Intr-un ziar din... Sambata curierului,la rubrica amintita,un tanar din Floresti
de Ilfov R.Cumatru,il roaga pe umorist sa-i publice unul dintre cantecele sale
de folclor.Dupa ce-i publica :
Mierlita
.....................
"ce ai tu mierlito
draga ?
Cuculet,dac-oi muri
Si-or ramane puii mei
Sa-ngrijesti bine de ei
Sa-nvete sa ciripeasca
Aripioare sa le creaca"
Ion Baiesu,ii face si cateva observatii:
Lasand de-o parte familiarismul exagerat dintre pasari,ii spune tanarului ca:
Miela nu poate ciripi decat daca ajunge vrabie.Si-ntr-un alt rand : Cucul fiind un
lenes,mierla a gresit,lasand puii in seama lui.Si-n al treilea rand : Cucul e si cam
escroc,fiind autorul a mai multor abandonuri.

VOI DEVENI NOSTALGIC ?

Azi despre observatiile unui confrate



Nu demult un confrate imi zice: - Scri si tu. Nu scri rau dar afla ca ce valorosi

nu sunt,douamiistii, ci doar cei care si-au lasat numele pe ceva, inainte de

1989. Tu ai? Il intreb. Desigur, imi raspunde. Si eu, spre marea lui mirare si-ti

pot si arata. Numai sa vi la mine, de unde te poti pricopsi si c-o licoare de

pruna.

- Cum ai tu un nume pe ceva inainte de 1989 ?

- Da,da si chiar pe o carte.

- Pai... ai scris tu atunci ?

- Stai linistit, am scris dar nu mult ca tine. Cu toate acestea, numele si chiar
poze pe-o revista de dinainte de anul 1989, o au si baetii mei.
- Cum si copii tai ? Am scris si eu atunci la o revista dar nu mi-a publicat.
- Cine stie, pot fi multe cauze, una dintre acestea poate fi chiar ca, n-ai
stiut cum.
Intoarce capul, eu am crezut ca rade, savureaza gluma. Dar n-a savurat nimic, a
plecat.
Si ... uite asa... cand ma gandesc la muzica anilor 1960 - 1970, uit ... Topsourile
de astazi cu: Sexi balamuc; ori cu cea care si-a frecat ridichea cu 60 de carnati
iar dupa... a devenit chipurile serioasa. Caa de, impresarii au uitat s-o mai
plateasca.
Despre ... ziare si reviste de astazi, mai citesc dar nu cu tate, nu pentru ca as fi prea batran pentru ele, ci pentru ca, nu cred in astfel de... sexi balamuc. Mai
bine citesc, ziare din trecut precum :" Scanteia Tineretului",Curierul de sambata,
rubrica binecunoscutului scriitor-umorist , ION BAESU, De la OM la OM.

IMBRATISARILE ... CONTRASTELOR !

Azi despre : Moral{u}itate si Salut Prieten{i}e

Foarte multi dintre, asa zisii autodeclarati, ca urmaresc aproape permanent,
blogurile mele: Moral{u}itate si Salut Prieten{i}e, ma intreaba {din pacate, nu
comentand in scris, ci in viu grai}:
- De ce asa mari contrarii?
De ar fi sa raspund, pentru unii ce-i inteleg mai mult decat pe altii, as spune ca:
Cele doua bloguri, ce-mi apartin, s-au nascut ca si doi copii de aceeasi mama dar
precum copii, au luat drumuri diferite si, doar din cand in cand se mai imbratiseaza. Asa cum spunea, Vl.Desnica,niciodata nu ma tem ca ma voi
contrazice si ca voi fi inconsecvent. Ca doar contradictia ofera ... Forta si relief.
Ori VIATA {spunea G.V. Fr.Hegel} este UNIREA CONTRARIILOR.
Mai pe romaneste {excluzand carcotasii} am crezut si mai cred ca: Moralitatea
se poate baza si pe... Prietenie.Punct si ... de la capat!