Recital-cultural în Buzău

Am decis să nu aşez vreo ilustrată de la Evenimentul de astăzi, pentru simplul motiv că  sunt atât de multe frumoase şi valoroase, cu tineri talentaţi şi aplecaţi înspre marele fapt literar, încât, sunt sigur că o vor face ei cu mult mai mare talent. Sărbătoarea din sâmbăta de astăzi a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor "Alexandru Sahia" din Buzău, la Biblioteca lui Marin Ifrim, părintele Cenaclului tinerilor "AntePortas". Aici unde Marin Ifrim aduna şi, sunt sigur că va mai aduna scriitorii. Astăzi, părintele tinerei generaţii a fost Tudor Cicu iar recitalul a fost deschis de poetul Teo Cabel, aşezând pe primul loc-cum altfel? decât pe cel, în curând sărbătorit, " Luceafărul poeziei româneşti" Mihail Eminescu. Începând c-o talentată tânără care a recitat frumoase poezii ale marelui poet, urmând într-o ordine aleatorie Tudor Cicu, Dumitru Dănăilă,  Al. Bolache, C. Belizan, Mihai M. Macovei, Roxana Boboc, Gina Zaharia, dacă doriţi semnatarul şi mulţi alţii dar, fiind pentru prima oară printre tineri, nu le-am reţinut numele, prezentându-mă şi cu întârziere. S-a vorbit şi recitat fie din tema poeziilor de dragoste, filozofie, a vremii şi-a vremurilor, fie despre poet în poziţia de jurnalist...După o scurtă pauză s-a trecut la lansarea cărţii "privire în oglindă", autor Valentin Tufan, un tânăr talentat, membru al Cenaclului "AntePortas". Carte bine scrisă şi pe merit elogiată, printre remarci poeziile: "picături de soare", "Crusta dintre timp şi spaţiu", "iubire bionică", "arome", "Bellum naturae"... Aşa cum a anunţat Teo Cabel, a urmat şedinţa Cenaclului, având ca lector de serviciu pe tânăra şi talentata poetă Mihaela Roxana Boboc, prezentând dintr-un ciclu "Versuri şi culoare" într-o grafică mai mult decât minunată şi, dacă prezinţi doar titlurile "câte răsărituri m-au găsit fără streaşină", "ultimul capitol nescris", "vis de prunc", "desculţ, timpul îşi măreşte pasul", iar, după călcâiul toamnei, intră cu o autoritate gingaşă într-un octombrie ce-l face fericit, aşa cum poate nimeni n-a reuşit, aducând bucurie nu numai poeţilor trişti că pleacă septembrie!

Dicţionarul autorilor români contemporani

La realizarea acestui dicţionar au colaborat un număr de peste 30 de specialişti, având drept coordonatori pe: Heliodora Cătunescu; Carmen Cătunescu iar coordonator principal pe Alina Kristinca. A fost editat la editura "Arial" în anul 2013 şi  înclude peste 820 de scriitori "români contemporani". Printre aceşti scriitori putem numi pe : Ana Blandiana; Augustin Buzura; Alex Ştefănescu; Alex Florin Ţene; Andrei Pleşu; Alina Kristinka; Boris Marian; Bogdan Ghiu; Constanţa Buzea; Cezarina Adamescu; Carmen Cătunescu;  Cristian Tudor Popescu; Dan C.Mihăilescu; Dorel Vişan; Eugen Simion; Emil Brumaru; Elisabeta Iosif; Florin Iaru; Gabriel Liiceanu; Gavril Moisa; Horia Gârbea; Liviu Ioan Stoiciu; Lucian Avramescu; Ion Cristoiu; Ileana Vulpescu; Mircea Cărtărăscu; Mircea Dinescu; Mihai Cimpoi; Mihai Tatulici; Mircea Albulescu; Nicolae Manolescu; Petru Popescu; Romulus Vulpescu; Stelian Tănase;  Ştefan Cazimir; Tia Şerbănescu; Vartan Arachelian... Dintre scriitorii buzoieni incluşi în acest dicţionar, fie că s-au stabilit la Bucureşti  precum: Radu Cârneci; Florentin Popescu; Gheorghe Istrate; Gheorghe Iova ori în întinsul judeţului Buzău precum: Dumitru Ion Dincă; Valeria Manta Tăicuţu; Nicolae Pogonaru; Nicolae Tăicuţu; Dumitru K Negoiţă; Gheorghe Petcu şi Ştefania Oproiescu.

În prefaţă Carmen Cătunescu, printre altele, spune: "Nu am cuprins în cartea aceasta un număr foarte mic, dar nici foarte mare de scriitori şi, bineânţeles, alegerea e destul de subiectivă, aşa rămânând multă vreme de aici încolo din cel puţin două motive. În primul rând, nu există sisteme de informare complete, poate Biblioteca Naţională să aibă ştire de toate apariţiile contemporane, dar din câte ştim noi, nici ea nu cuprinde totul...De asemeni scriitorii înşişi se împart, cei mulţi, în două tabere: unii nepăsători, mefienţi, indiferenţi, detaşaţi de fenomenul cunoaşterii, criticii, selecţiei, lăsându-şi pe ici pe colo ca scrierile să-şi spună cuvântul...În România nu avem scriitori care să trăiască din scris, iar dacă sunt excepţii, acestea nu fac decât să confirme faptul că scrisul în România nu este o profesie ci, un hobby...E interesant că în aceste condiţii vitrege mai cresc flori rare şi avem, slavă Domnului!".

În pragul sărbătorilor de iarnă

Sărbători ale iernii pot fi numite şi, Sf. Andrei ori Sf. Nicolae dar, sărbătorile tradiţionale încep odată cu Sărbătoarea Naşterii lui Iisus Hristos. Sărbătoare numită, (pentru cei mulţi de la noi de la români care de la DACI ne tragem) cu mult înainte de 100 de ani - Sărbătoarea Speranţei. Aceasta, fiind cea mai mare sărbătoare a lumii de pe Terra. Cu ea a început şi adevărata numerotare a anilor...numărând nu mai puţin de 2013 ani. - Cine în pragul acestei sărbători, nu-şi doreşte să fie mai bun? Cine nu-şi doreşte o viaţă mai liniştită, mai fără griji? Cine nu-şi doreşte prietenie? Cine nu-şi doreşte  împliniri? Cine nu-şi doreşte să devină mai ... moral! Cine ? Cine? Cine? Poate că noul covor de nea ne va spăla murdăriile şi odată cu scurgerea lor ne va scăpa de pedeapsa care s-a abătut înspre noi odată cu împuşcarea ce-a avut loc într-o zi de Crăciun! A fi mai buni, odată cu marea sărbătoare a Crăciunului ar însemna un pas care s-ar transforma într-o mare reuşită. Toţi aceea care vor încerca nimic nu va pierde ci, dimpotrivă.

Gazeta Noastră, de acum 85 de ani

Colecţie de reviste "Gazeta Noastră"

Zecile de numere ale revistei "Gazeta Noastră", editate la editura Ig.Hertz Bucureşti, în anii 1928; 1929...Director Victor Eftimiu, citite, dau astăzi o imagine a României dintr-o altă vreme. Cele câteva ilustrate de acum 85 de ani, pot mira mai mult ori mai puţin progresul. Retoric, ne-am putea întreba: - Cât de mare-i diferenţa între civilizaţia  dintre cele două perioade?

Din  interiorul acestora desprindem: 

Prim-ministru Iuliu Maniu, vorbind mulţimii de pe balconul prefecturii Cluj. Luând parte un numeros public. Iuliu Maniu s-a oprit în faţa locuinţei profesorului Boilă, unde se aflau domnii - Marin Mihalache şi Voicu Niţescu (Gazeta Noastră nr. 21). De Anul nou 1929, Cortegiul regal a pornit înspre Patriarhie, unde s-a oficiat un TE-DEUM în prezenţa familiei regale, a regenţei şi-a miniştrilor.

Demn de remarcat - Un drum spre Dâmboviţa, înalţi regenţi, principele Nicolaie, Patriarhul Miron Cristea şi C. Buzdugan, urmaţi de Prim-ministru Iuliu Maniu şi domnul Al. Vaida Voievod, ministrul de interne. Gazeta Noastră an II 1929). Alte remarci: Sărbătorirea lui Nicolae Iorga la Academia Comercială. M.S. Regele Carol al II lea, cu voievodul Mihai la vânătoare.

Şi aceasta-i o muncă!

Aşa cum Buzăul nostru, râul cel care străbate 308 km, de vrei să-l cunoşti şi să-i cercetezi cursul, neapărat trebuie să ajungi la obârşie, în Ciucaş. Aşa am crezut şi mai cred că multimedaliatul erou Iorgu Cosma (monahul Gherasim) precum şi iniţiatorul revistei "Uscând o lacrimă" trebuie să ajungă şi la obârşie. Mi-au trebuit mulţi ani, enorm de mulţi raportat la viaţa unui om dar şi la ce s-a întâmplat şi din păcate, se mai întâmplă în cultura românilor, mai ales într-o zonă, gen Satul Ursoaia, com. Vipereşti. Greu, foarte greu dacă totuşi încă au înţeles cei de pe aripa stângă a râului Buzău că, şi ceea ce se află în imaginea alăturată înseamnă MUNCĂ, din păcate, noua noastră societate transformând-o într-o muncă de Sisif. Altfel spus, toate fiinţele umane au un rol bine definit în viaţă şi, să  n-o mai lungesc, pe toţi dintre noi trebuie să ne definească munca într-o aproape de-o infinitate de domenii că - Aoleu! Vai de mine! N-am eu, dă-mi tu... cu astfel de probleme nu se face casă bună. 

Imaginea de faţă a reprezentat o dovadă înspre astfel de fapt la - Dubla lansare a revistei  "Uscând o lacrimă" şi a celor 4 volume din ciclul "Bucurii autocreate". Detalii pe www.moraluitate.blogspot.com.

Pri(veghe) şi slujbă scriitorului Ion Stanciu

A MAI PLECAT DINTRE NOI ÎNCĂ UN SCRIITOR. Tristă seară a fost seara de luni când o parte dintre scriitorii buzoieni şi râmniceni ne-am adunat pe "Platoul Dacia" din Buzău. Ora 18:00, ora de întâlnire am aflat-o de la poetul Mihai M.Macovei. De pe platoul întâlnirii înspre Biserica din Cartierul Broşteni, acolo, unde se afla neânsufleţitul trup al scriitorului Ion Stanciu, era o cale dar, hotârârea de-a parcurge acest traseu pe jos a fost luat în unanimitate de toţi scriitori de pe platou. Coloana formată, a fost condusă de poetul Mihai M Macovei şi scriitorul Tudor Cicu. Cei doi au dus şi coroana scriitorilor, au urmat într-o ordine, dacă doriţi, aleatorie, râmniceanul Constantin Marafet, Nicolae Pogonaru, Stan Brebenel, râmniceanul Vasile Ghinea, Dumitru K Negoiţă, Dumitru Dănăilă. Ne-au aşteptat în lăcaş poeţii: Ştefan Dima şi Teo Cabel şi graficianul Ion Răduş. La pri(veghe) soţia, copii, rudele apropiate, profesori,  unii din colegii săi, precum şi alte persoane, se uitau trişti la noi, cei veniţi să-l mai salutăm ... odată! Ori, mai bine zis cum ne-au spus preoţii parohi: - Să-i spunem ...La revedere! A mai plecat dintre noi încă un SCRIITOR.

Am fost la lansarea "Inelul de aur" de la Buzău

Scriitorul Ion Topolog dând autografe la Buzău

Invitat de către scriitorul şi criticul literar Marin Ifrim, unul dintre funcţionarii de bază ai Casei de Cultură a Sindicatelor de la Buzău, responsabilul Bibliotecii "Alexandru Sahia", vineri 20 septembrie 2013 la orele 16, la Lansarea cărţii binecunoscutului scriitor, argeşean şi braşovean Ion Topolog. Aici, lume multă lume bună, tineri aplecaţi înspre tainele scrisului, scriitori, profesori , doctori, precum şi doi elevi, două talente în ale muzicii ne-au încântat cu arii din muzica marelui George Enescu.Aşa cum se poate vedea din cea de a doua imagine , una dintre cele două tinere talente prezentând un recital la vioară. Întrucât cartea "Inelul de aur" reprezintă un roman de iubire. O iubire adevărată cea avut loc între marele muzicolog George Enescu şi prinţesa Maria Cantacuzino (Maruca). Scriitorul Ion Topolog, însoţit de câţiva apropiaţi şi, bineânţeles de romanul "Inelul de aur", a pornit să refacă drumul muzicologului prin localităţile unde a concertat, poposind şi la Buzău aşa cum o făcuse odinioară George Enescu în concertele sale de la fosta sală Moldavia.